ZMS continuă cu „Transylvanian piano trio” și un „Concert simfonic”

   „Zilele muzicale sătmărene” au două puncte de reper în săptămâna aceasta. Marți, 4 octombrie de la ora 19, pe baza abonamentului cu nr. 4 sau pe baza biletului cumpărat de la sediul Filarmonicii Dinu Lipatti puteți audia cunoscutul grup „Transylvanian piano trio” format din sătmăreanul Vlad Răceu (vioară), clujeanul Octavian Lup (violoncel) și sigheteanca Aurelia Vișovan (pian). Despre ei, ca grup, am mai scris în această pagină exact cu un an în urmă.

 

   Joi, 6 octombrie ora 19, vom avea un ”Concert simfonic” susținut de dirijorul Valentin Doni și, din nou, pianista Aurelia Vișovan. Pentru cei care nu și-au luat încă abonamentul anual (valabil cel cu nr. 5 la acest concert) bilete se pot găsi de asemenea la casieria filarmonicii.

   Programul pregătit de renumiții artiști este deosebit de interesant. Marți vom compara, dacă îmi este permis, realizările a doi compozitori, a doi monștri sacri ai muzicii, fiecare având câte o compoziție rezervată unui „Trio pentru pian, vioară și violoncel”. Dacă Wolfgang Amadeus Mozart a tratat subiectul în gama do major, Felix Mendelssohn-Bartholdy s-a orientat spre gama re minor.

   Joi, ZMS își încep programul cu uvertura operei „Oberon” a lui Carl Maria von Weber, continuă cu „Concertul pentru pian nr. 1” în mi minor al lui Frederic Chopin și se încheie în aplauzele dumneavoastră cu „Simfonia nr. 6, Pastorala” în fa major a lui Ludwig van Beethoven. În ceea ce privește uvertura operei „Oberon”, după cum veți citi în prezentarea sa, aparține de fapt lui Franz Liszt și a fost compusă la 20 de ani distanță după moartea lui Weber.

   Despre dirijorul Valentin Doni, în urmă cu un an jumătate, mai precis pe 21 martie 2021, am avut plăcerea să-i dezvălui biografia.

   Aurelia Vișovan 

   Aurelia este o pianistă, clavecinistă și fortepianistă română de renume internațional, câștigătoare a ediției 2019 a Concursului Musica Antiqua Brugge (fortepiano). Ea susține în mod regulat concerte și recitaluri atât la instrumente istorice, cât și la pian modern, în săli precum Großer Saal a Filarmonicii din Berlin, Elbphilharmonie Hamburg, BOZAR, Auditorio de Zaragoza, Brucknerhaus Linz, Die Glocke Bremen, Casa da Musica Porto, Musikverein Vienna, Ateneul Român din București, și la festivaluri precum Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Vorpommern, Festivals de Wallonie. A apărut ca solist cu Philharmonisches Kammerorchester Dresda, Orchestra de Cameră Radio Română, Orchestra de Tineret Română, Orchestra Filarmonicii din Seto, Filarmonica de Stat Transilvania, Das Sinfonieorchester Berlin, printre altele. În 2017, Aurelia Vișovan a interpretat în premiera mondială noul descoperit „Concert pentru pian” al lui George Enescu. 

    A înregistrat CD-uri atât ca solist, cât și ca muzician de cameră, pe instrumente de epocă și pe pian modern, pentru casele de discuri Ricercar, Berlin Classics, Passacaille sau KNS Classical. 
    Aurelia Vișovan a câștigat peste 25 de premii, printre care premiul I la Concursul Internațional de Pian Santa Cecilia din Porto, premiul special pentru cea mai bună interpretare a unei opere comandate la „Concursul internațional de pian Premio Jaén”, premiul al V-lea la „Concursul internațional de pian Takamatsu Concurs” și premiul al II-lea la „Concursul internațional de clavecin Paola Bernardi” din Bologna.
   Născută în 1990 la Sighetu Marmației, Vișovan a studiat cu Adriana Bera, Monica Chifor și Gerda Türk și a absolvit „Universitatea de muzică și arta spectacolului” din Viena unde a studiat pianul cu Martin Hughes și clavecinul cu Gordon Murray. În 2021 a obținut titlul de doctor la „Academia de muzică” din Cluj-Napoca, cu o teză axată pe instrumentele istorice cu claviatură.
   Aurelia Vişovan este în prezent profesor de pian la Universitatea de Muzică din Nürnberg, Germania.

   Oberon 

       „Oberon” sau „Jurământul Elf-King” este o operă romantică în trei acte cu dialog vorbit, compusă în 1825–26 de Carl Maria von Weber. Singura operă în limba engleză realizată vreodată de Weber, libretul lui James Robinson Planché a fost bazat pe poemul german Oberon de Christoph Martin Wieland, care se baza pe romantismul epic Huon de Bordeaux, o poveste medievală franceză.

    Împotriva sfatului medicului său, din motive financiare, Weber a dat curs proiectului comandat de impresarul său, actorul Charles Kemble.  După ce i s-a oferit ca subiect să aleagă Faust sau Oberon, el a călătorit la Londra pentru a finaliza muzica, învățând limba engleză pentru a putea urma mai bine libretul, înainte de premiera operei. Cu toate acestea, presiunea repetițiilor, a angajamentelor sociale și a compunerii de numere suplimentare i-au distrus sănătatea, iar Weber a murit la Londra, nu mult după aceea, pe 5 iunie 1826.

   Opera s-a jucat pentru prima dată la Covent Garden din Londra, pe 12 aprilie 1826 și a fost un triumf cu multe bisuri. Libretul a fost tradus în germană mai târziu, în 1826, de către Theodor Hell și tocmai în această traducere germană opera este interpretată cel mai frecvent. Weber a fost nemulțumit de structura operei așa cum a fost produsă la Londra și intenționa să revizuiască opera la întoarcerea sa în Germania, dar a murit la Londra înainte de a începe lucrul la revizuire. Este logic să presupunem că traducerea germană ar fi avut aprobarea compozitorului și că în acea limbă ar fi fost făcute revizuiri, dar el a auzit-o doar în engleză și nu a lucrat la o revizuire înainte de moartea sa. De atunci, alți compozitori și libretiști au revizuit lucrarea, în special Franz Wüllner, Gustav Mahler (care, pregătind o nouă versiune interpretativă, a rearanjat unele numere și a compus o muzică de legătură bazată pe material din partitura existentă) și romancierul-compozitor Anthony Burgess, care a scris un nou libret pentru „Oberon” și a aranjat uvertura pentru cvartetul de chitară.  Franz Liszt a făcut un aranjament al uverturii în 1846 pentru pian solo.