Echipe, favoriti (1)

In cele ce urmeaza am sa trec in revista favoritii vazuti de Bernard Hinault (un fel de Platini al ciclismului francez) si parerile mele umile despre acestia.

Tricoul cu numarul 1 se ofera in general castigatorului din anul precedent. Pentru ca acesta, Alberto Contador, a pierdut la masa verde (sange recolorat) ceea ce a castigat prin seringi si garouri, anul acesta va purta numarul de onoare cel de-al doilea clasat anul trecut, australianul Cadel Evans de la Silence Lotto (echipa belgiana). Colegii lui se vor insirui de la 2 la 9 asa cum este si normal si ii gasim printre ei pe favoritul tricoului verde (pe puncte, dar cum configuratia turului prevede multe etape care se preconizeaza sa se termine printr-un sprint masiv, se poate considera ca va fi un tricou al sprinterilor), un alt australian, Robbie Mc Ewen (nr. 6) si pe cel al combativitatii, ucraineanul Iaroslav Popovici (nr. 7).

Urmatoarea echipa, cea care va purta numerele de la 11 la 19, este considerata cea mai puternica echipa a lumii, Team CSC. "Danezii", alesi si condusi de fostul mare ciclist (a incheiat si el in disgratie) Bjarne Riis, au intradevar un supernonet. Pentru tricoul galben au la dispozitie nu mai putin de cinci ciclisti. Eu, de fapt nici Hinault, nu l-as mai trece printre favoriti pe batranul Jens Voigt (19) si pe uzatul (in acest an) italian Fabian Cancellara (13), asa ca ar mai ramane trioul format din fratii olandezi Andy (16) si Frank (17) Schleck si, mai ales, spaniolul Carlos Sastre. In ceea ce priveste tricoul verde, australianul Stuart O'Grady (15) reprezinta un candidat serios.

Euskaltel reprezinta in ciclism ceea ce reprezinta Atletico Bilbao in fotbal, adica toti sportivii sunt basci. Deoarece cei care isi dovedesc valoarea zboara spre echipe cu bani mai multi, anul acesta Samuel Sanchez (27) este singurul nume mai acatarii, dar eu nu as arunca prea multi bani pe sansa lui. Cred ca este echipa care in fiecare etapa vor avea oameni in evadari.

Asa cum a remarcat si Vasile in comentariul la articolul precedent, spaniolul Alejandro Valverde (31) este principalul favorit in ochii marii majoritati a specialistilor. Citindu-i predictia lui Hinault mi-am insusit parerea acestuia precum ca mai copt pentru aceasta editie ar fi Oscar Pereiro Sio (37), colegul sau de la Caisse d'Epargne. Eu merg chiar mai departe si cred ca Valverde este doar o pista falsa care sa-i pregateasca un culoar favorabil lui Pereiro Sio.

Pentru aceasta competitie High Road poarta un nume simbolic. Multi isi aduc aminte de naveta Columbia, cea la care pilotii n-au mai ajuns in morminte. Ei bine Team Columbia vrea sa distruga mitul ca tot ceea ce poarta numele tarii cocainei reprezinta un esec, asa ca inseuatii americanilor, olandezul Kim Kirchen (41), George Hincapie (47) si tanarul suedez Thomas Lovkvist (48) sunt in atentia specialistilor. Eu m-as incumeta sa atrag atentia asupra germanului Gerald Ciolek (44), nu neaparat pentru victoria finala, cat asupra clasamentului pe puncte (tricoul mov). Au si un sprinter de temut in persoana britanicului Mark Cavendish.

Barloworld nu are in acest an pretentii la turul Frantei. Daca liderul ei, columboanul Juan Mauricio Soler Hernandez (51), va reusi sa ocupe un loc trei de etapa si se va afla in final in primii 50, se pot considera multumiti. O sa-i vedem si pe ei in evadari.

In sfarsit am ajuns si la favoritii mei, Liquigas. Favoriti fara vedete. Nu cred ca Filippo Pozzato (61) sa se supere daca la intrarea pe Champs Elisee se va afla undeva pe locurile dintr-o singura cifra, dar nu chiar in preajma podiumului. Manuel Beltran (62) nu este in forma. Dar tot ma astept la o surpriza. Vreau ca proaspatul castigator al Turului Elvetiei, cehul Roman Kreuziger (65), sa poarte in final tricoul alb al celui mai bun tanar si un loc pe podium. Ar fi super, mai ales daca ar avea ca si garnitura victoria intr-o etapa. Inainte de a vedea componenta echipei speram ca italienii sa castige competitia pe echipe, dar la prima citire CSC, Columbia si chiar Slipsteam par superioare valoric.

V-am promis ca am sa incerc sa pigmentez relatarile din Turul Frantei cu alte chestii din alte sporturi. Din pacate vestile din insula britanica nu prea sunt bune. Nu mai avem nici un sportiv roman in competitiile de pe terenurile de tenis de la Wimbledon. Ultima eliminata a fost Elena Bogdan la dublu junioare, care din postura de favorite numarul 1, alaturi de sarboaica Bojana Jovanovski, n-au reusit sa treaca de sferturi. Ana Bogdan fusese eliminata tot la dublu inca din primul tur chiar daca erau favorite nr. 2, iar la simplu Irina Begu a fost inlocuita pe tabloul principal de alta sportiva. Nu stiu motivul.